Defileul Jiului
Comentarii (0) Judetul Gorj este situat pe cursul mijlociu al raului Jiu, in nordul regiunii Oltenia si are peste 500 ani de atestare documentara. Populatia stabila este de 386753 locuitori, dintre care 180663 in mediul urban si 206090 in mediul rural, marea majoritate (98,75%) fiind de nationalitate romana şi de religie ortodoxa. Prin pozitia sa geografica, judetul Gorj este o zona turistica presarata cu locuri pitoresti ca: rezervatia speologica de la Closani, pasul Jiului, cheile Oltetului si Sohodolului, precum si pesterile Muierilor si Polovragi. Merita amintite si statiunile Ranca si Sacelu. Cei pasionati de alpinism se pot indrepta spre Runcu, Baia de Fier sau Polovragi.
În drumul său către municipiul Târgu-Jiu, reşedinţa jdeţului Gorj, un turist dornic de a cunoaşte atracţiile zonei se poate opri în cîteva locuri încărcate nu doar de frumuseţe, ci şi de istoria care s-a scris, cu sute de ani în urmă, pe harta memoriei acestor meleaguri.
Venind dinspre municipiul Petroşani, Defileul Jiului se aşterne ca o poveste înaintea paşilor celui care pătrunde în interiorul lui.
„ Natura este in toata splendoarea ei! Locurile cele mai salbatice sunt greu accesibile si infatiseaza privelistile cele mai marete.
De o parte si de alta siruri de munti inalti asezati la rand sau unii dupa altii parand ca niste uriasi ce voesc a inchide valea, cand acoperiti de paduri seculare, cand goi si acoperiti de nori, cand sfaramati de mana omeneasca pentru a face loc drumurilor.”
Asa descria in cartea sa „Gorjul Istoric si Pitoresc”, Alexandru Ştefulescu, in anul 1904, locul unde astazi se afla Parcul National Defileul Jiului, un loc de o rara frumusete.
Raul Jiu, cel care strabate Parcul National de la un capat la altul, este unul din principalele rauri din Romania, cu un areal de 10.469 de km patrati, de pe care aduna apele a numerosi afluenti. Cursul raului dreneaza versantii sud – vestici ai Carpatiilor Meridionali apoi partea Vestica Piemontului Getic si a Campiei Olteniei.
Jiul se formeaza in depresiunea Petrosani, prin unirea Jiului de Vest (sau Jiului Romanesc) cu Jiul de Est (sau Jiul Transilvanean). Hartile si scrierile antice nu consemneaza denumirea raului sub forma sa actuala. Numele acestei ape este pomenit de Herodot si Ptolemeu. Pentru acest rau s-au pastrat doi termeni: GILFIL sau GILPIL si RHABON. Atat radacina GIL, cat si RAB sunt geto-dacice.
Denumirea Rhabon, folosita in Muntenia, va fi probabil inlocuita cu Gilfil sau Gilpil in perioada de formare a statului dac, cuvant ce s-a modificat destul de usor in Jiu si care apare astfel, in 1700, pe harta Stolnicului Constantin Cantacuzino. Acest toponim va fi folosit si de cartografia europeana.
Salbaticia recunoscuta a defileului provine nu numai din ingustimea sa, din asprimea peretilor care-l delimiteaza, ci si din gravitatea emotionala cu care a fost umanizat.
Jiul patrunde in defileu la Livezeni, la 556 m, iar la Bumbesti-Jiu ajunge la 305 m, realizand o diferenta de nivel de 251 m, adica o panta medie de 7,6 m la un kilometru. Structura litologica variata (cuartitele, sisturile ceritoase, amfibolutele, calcarele cristaline – roci foarte rezistente, favorabile formarii si mentinerii peretilor, tancurilor si jgheaburilor) a dus la salbaticia si asprimea defileului.
Cursul Jiului prezinta un profil tipic, in trepte, a carui explicatie se poate gasi atat in diferenta geologica a unitatilor pe care le strabate, cat si in evolutia cursului sau actual.
Adăpostită în inima Defileului, se înalţă spre Cer, ca o dovadă a puterii credinţei care a rezistat peste veacuri, o aşezare monahală impresionantă.
