Localizare

Oraşul este aşezat în zona geografică a Subcarpaţilor Getici, în Depresiunea Târgu-Jiu – Câmpu Mare, una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare, între Subcarpaţii Gorjului la nord şi Dealul Bran, la sud, la confluenţa Amaradiei Pietroasei cu Jiul. Se întinde pe o lungime de 13 km de la nord la sud şi 10 km de la est la vest, pe ambele maluri ale Jiului.

Clima

Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheţ, cu precipitaţii neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord.Temperatura aerului, variază în limite largi ca urmare a diferenţelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3° C pe munţii cu altitudini mijlocii şi de 0° C sau sub 0° C pe munţii înalţi.

Istorie

Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, pe care îl străbate şi care în decursul timpului şi-a mutat albia de la Deluşorul Prejbei spre vest, formând trei terase ce constituie suprafaţa administrativă a localităţii. Vatră a unui sat dacic, înainte de cucerirea Daciei de către romani, teritoriul său era acoperit odinioară de mari suprafeţe cu păduri sălbatice. El oferea astfel, un bun adăpost locuitorilor apărându-i împotriva năvălirilor străine.
Se intersectau aici importante artere de circulaţie care făceau legatura între Dunare, Transilvania şi Banat. În preajma sa staţionau unităţi militare romane, încartiruite în aşezări fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjean Alexandru Ştefulescu susţine într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un vicus, o staţiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu – Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a oraşului un mozaic, tiglă şi cărămizi romane, precum şi ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbeşti-Jiu.

Oraşul este menţionat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de “Jiul”, într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele istorice apar şi menţiuni ce indică o cristalizare a vieţii orăşeneşti. Oraşul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orăşeneşti un jude şi mai mulţi pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria oraşului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietăţii Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-şi cumpere noi suprafeţe de pământuri.

În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplineşte funcţia de reşedinţă a Gorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restrişte, pe unii domnitori ai ţării cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. În anul 1631 oraşul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab şi cele ale lui Leon Vodă Tomşa. În anul 1716, la Târgu Jiu şi Bengeşti au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegile boierilor Băleanu şi Ştirbei, partizani ai turcilor. La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui următor, oraşul este supus jafurilor unor bande turceşti, pasvangii la 1800, cârjalii şi adalăii la 1814-1815.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea oraşul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la Bucureşti, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găseşte elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susţine câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeşului. În anul revoluţionar 1848, locuitorii oraşului, în prezenţa reprezentanţilor guvernului provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. “Aici – spune un document contemporan – bătrânii, femeile, cercetaşii şi copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmaşă, apărandu-şi cu vitejie căminurile”.

Din rândul populaţiei gorjene s-a ridicat şi tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al oraşului, care şi-a dat viaţa pentru apărarea pământului strămoşesc în timpul luptelor de la Mărăşeşti din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum şi a celorlalţi eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuşi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.
În perioada celui de Al doilea Război Mondial, ca urmare a ordinului generalului Ion Antonescu, din 12 februarie 1941, s-a construit la Târgu Jiu un lagăr de concentrare în care au fost închişi mii de evrei cu vărste între 18 şi 60 de ani. Lagărul a funcţionat până la 23 august 1944.

Târgu-Jiul de astăzi este un oraş modern, curat, cu oameni primitori şi cu nepreţuite comori de artă şi istorie pe care le ocroteşte şi cu care se mândreşte înintea lumii întregi.
Şi cu ce se poate începe, dacă nu cu inegalabilul şi nepreţuitul Ansamblu Monumental pe care Constantin Brâncuşi l-a lăsat acestui loc, mărturie a geniului său nemuritor – www.constantinbrancusi.ro

Coloana Fără Sfârşit

In anul 1934, sculptorul Constantin Brancusi a fost invitat sa ridice un monument intru cinstirea faptelor eroice ale gorjenilor si, cu deosebire, a rezistentei populatiei orasului Targu-Jiu, din timpul primului razboi mondial. Artistul dorise dintotdeauna “sa faca ceva pentru tara”, asa incat a acceptat bucuros comanda, socotind-o un punct culminant in cariera sa. Brancusi a avut de multe ori intentia sa ridice monumente de for public, dar, cu exceptia ansamblului de la Targu-Jiu, nici unul din proiectele sale nu s-a materializat.
Unele proiecte au fost respinse chiar de comanditarii monumentelor, incapabili sa se ridice la inaltimea conceptiei artistului. Tema “Coloanei Infinite” l-a obsedat de mult pe sculptor, care a cioplit-o mai intai in lemn. Este o structura speciala care se deosebeste de coloanele clasice cu soclu si capitel, intrucat ea nu are nici inceput si nici sfarsit. Este alcatuita dintr-o succesiune nesfarsita de module identice (trunchiuri de piramida unite prin baza  mare ), cu semimodule la capete.
Brancusi a hotarat ca la Targu-Jiu o “Coloana Infinita” de mari dimensiuni era cel mai potrivit monument pentru comemorarea eroilor cazuti in razboi. A avut sansa sa primeasca acordul neconditionat al comanditarei. Aretia Tatarascu i-a acordat deplina libertate de actiune si l-a ajutat sa obtina sprijinul financiar necesar.

Masa Tăcerii

Masa Tacerii este lucrata in calcar si initial, cele 12 scaune erau mult mai apropiate de masa si dispuse doua cate doua. Masa reprezinta masa dinaintea confruntarii cu batalia la care urmeaza sa participe combatantii. Timpul este dispus in clepsidrele-scaune care-l masoara.

Poarta Sărutului

Poarta Sarutului, construita din travertin de Banpotoc, este poarta prin care se face trecerea spre o alta viaţă .
.Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior. Brancusi a fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti si Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m.

Întreaga Cale a Eroilor este un drum obligatoriu pentru orice vizitator al oraşului care doreşte să-şi lase trecătoarele urme pe drumul spiritualităţii pure care respiră prin toţi porii acestul loc magic.  Sunt  multe alte obiective de vizitat în Târgu-Jiu, dar ne vom opri aici numai asupra catorva.

Casa memoriala „Ecaterina Teodoroiu”

Intr-o cladire monument de arhitectura populara, construita la sfarsitul secolului al XIX-lea, sunt expuse mobilier original de interior taranesc de la inceputul secolului al XX-lea, obiecte personale, fotografii, facsimile, carti apartinand Ecaterinei Teodoroiu.
Adresa: B-dul Ecaterina Teodoroiu nr. 270

Muzeul Judeţean de istorie „ALEXANDRU STEFULESCU”

Muzeul are colectii de arheologie (epoca preistorica, dacica si romana), istorie medie, moderna si contemporana, colectie de numismatica (epoca romana), colectia de documente Alexandru Stefulescu (secolele XV – XIX), carte veche, icoane.
Adresa: Str. Geneva nr. 8

Muzeul de Artă

Înfiintat în anul 1984, Muzeul de Artă târgujian functioneazã, în noul sediu aflat în Parcul Central, din aprilie 1993, nu departe de binecunoscutele opere ale marelui Constantin Brancusi.
Aceastã institutie oferã considerabile posibilitãti de regãsire a esentelor si valorilor perene ale artei noastre..
Într-una din sãlile muzeului ne putem întâlni cu spiritul artistic academist al secolului trecut, prin portretele realizate de doi mari artisti gorjeni – IOSIF KEBER (picturã de sevalet, picturã religioasã) si VASILE BLENDEA (sculpturã, picturã).

O serie de pictori, deveniti clasici ai spatiului artistic românesc, GHEORGHE PETRASCU, HENRI CATARGI, AUREL JIQUIDI, SCHWEITZER CUMPÃNA, MARGARETA STERIAN, ALEXANDRU CIUCURENCU, sunt si ei prezenti, prin operele lor, în muzeul nostru.

Din aceeasi generatie face parte si RODICA POPESCU, din lucrãrile cãreia muzeul nostru dispune de o substantialã donatie. Fac parte din patrimoniul muzeului si lucrãrile ceva mai tinerilor VASILE TOLAN, SORIN DUMITRESCU, SEMPRONIU ICLOZAN sau TITU DRÃGUTESCU.

Din actuala generatie de artisti gorjeni, în prezenta expunere se aflã si câteva remarcabile lucrãri în sticla ale binecunoscutilor de acum VALER NEAG si MIHAI TOPESCU.
Muzeul târgujian de artã oferã însã vizitatorului si alte surprize si îi dãruieste ceva infinit mai important si anume posibilitatea regãsirii prin artã.

Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu

Ecaterina Teodoroiu s-a nascut în ianuarie 1894 în satul Vadeni (azi în componenta orasului Targu-Jiu). Dupa terminarea scolii primare în satul natal, a urmat o scoala pension din Bucuresti la finele careia devenea învatatoare. Primul razboi mondial a prins-o, ca pe toti românii,  într-o vâltoare, înscriindu-se ca voluntara si participând la luptele pentru apararea pamântului stramosesc la Jiu si pe frontul din Moldova. A cazut în lupta eroic, în fruntea plutonului, în batalia de la Marasesti, în 22 august 1917. Ramasitele sale pamântesti au fost aduse la Târgu-Jiu peste câtiva ani în 1921 si înmormântate în centrul orasului unde, în 1933,. Milita Petrascu va ridica un mausoleu, ce are reprezentat în basorelief, pe cele patru laturi, scene din viata si activitatea militara a eroinei, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu.

www.targujiu.ro