Comentarii (0)

By admin, 7 Iunie 2009 19:35

Diploma “Constantin Brancusi” a fost instituita de Radioclubul Judetean Gorj, actualmente Sectia de Radioamatorism a C. S.  PANDURII Targu-Jiu, in anul 1993 cu ocazia organizarii la Targu-Jiu, pentru prima data, a Simpozionului National al Radioamatorilor.

Ea se acorda la cerere, radioamatorilor pentru legaturi sau receptii cu membrii R.C.J. Gorj dupa data de 1 Ianuarie 1972. Diploma « Constantin Brancusi » se acorda in trei clase pentru HF & 50 Mhz si o singura clasa pentru VHF & up, dupa cum urmeaza :

HF & 50 Mhz :

• CLASA I-a                 5 puncte
• CLASA II-a               4 puncte
• CLASA III-a             3 puncte

VHF & up CLASA VHF

• 2 puncte ( dar minimum 2 statii )

Fiecare statie, lucrata/receptionata, membra a R.C.J. Gorj sau actuala Sectie de Radioamatorism a C.S. PANDURII Targu-Jiu valoreaza 1 punct iar statia clubului YO7KFX si indicativele speciale asociate ( YQ7B, YR7G, YP7SYO si YP30S ) valoreaza 2 puncte.

Diploma se acorda pentru moduri si benzi diferite, fiecare combinatie contand separat. Diploma se acorda gratuit celor care indeplinesc conditiile dar, o data cu cererea, trebuie achitata suma de 5 lei, reprezentand costul trimiterii recomandate cu Posta Romana. Solicitantul va preciza clar adresa postala completa si corecta unde va primi trimiterea.
In lipsa acestei sumei de 5 lei, diploma se va distribui, in limita posibilitatilor, prin Biroul Central de QSL-uri al F.R.R.

Diploma este acceptata de YO DX Club pentru “Clasamentul pe baza numarului de diplome YO obtinute”.

Cererea pentru acordarea diplomei va fi vizata de doi radioamatori autorizati din QTH-ul solicitantului, prezenta QSL-urilor in original nefiind necesara. Cererile vor fi trimise la :

Radioclubul Judetean Gorj
P.O. BOX 25
210280 Targu-Jiu 1. GORJ
ROMANIA

Alte solicitari pot fi adresate la yo7kfx@gmail.com sau la Managerul diplomei, Florin BALAN, YO7LBX

Nota : diploma este format A4, full color cu design refacut YO3JW

73s de YO7KFX/YP7SYO/YQ7B, YR7G, YP30S

Comentarii (0)

By admin, 6 Iunie 2009 19:04

Radioamatorismul este pentru unii un sport, pentru alţii o mare necunoscută, pentru destul de mulţi un joc al orgoliilor, poate o preocupare trecătoare pentru alţii, dar, cu siguranţă, pentru cei atinşi de virusul pasiunii reprezintă un mod de viaţă, presărat cu ore de aşteptare pentru o legătură rară, cu zile furate familiei pentru o expediţie îndelung aşteptată, cu bucuria de a construi cu mâna ta o antenă bună, cu satisfacţia de a-ţi depăşi propriile limite şi cu prea puţine recompense pentru toate acestea. Dar nu recompensele sunt importante pentru radioamatori, ci spiritul care îi uneşte şi îi face să devină o reţea imensă de inimi care bat în aceeaşi lungime de undă şi se înţeleg între ele aşa cum nici o altă comunitate de oameni poate nu reuşeşte s-o facă.

Acest spirit e peste tot , îşi găseşte loc în orice capăt de lume şi cele ce vor urma nu se vor a fi decât povestea unei frânturi din acesta, acea frântură care şi-a găsit locul , cu peste 40 de ani în urmă, aici, în Gorj, reunindu-i pe cei cu suflet de radioamator sub indicativul care a rămas, până astăzi, YO7KFX.

Primii radioamatori autorizaţi , chiar dacă fără a desfăşura o activitate foarte mare, au fost  cunoscuţi în Gorj încă de la începutul anilor 60. Noutatea acestui mod de a comunica, deschiderea pe care începea să o capete în lume, i-a atras în curând şi pe alţii, care au prins gustul pentru legăturile radio şi au pus bazele pionieratului în ceea ce priveşte radioamatorismul gorjean.

Experimentând, folosind echipamente home made, entuziasmaţi de ceea ce puteau realiza folosind câteva componente electronice şi o antenă, primii atinşi de pasiunea pentru radioamatorism au decis că este momentul să pună şi bazele unei forme organizate, care să-i reunească şi care să le dea posibilitatea şi altora să cunoască mai îndeaproape acest sport.

Astfel că, în primăvara anului 1976, a fost înfiinţat Radioclubul Judeţean Gorj, YO7KFR (primul indicativ al Radioclubului judeţean Gorj), avându-i ca membri fondatori pe radiamatorii deja autorizaţi: YO7ALG, dr.Teică Tatian, YO7APA, Badea Virgil (care s-a mutat în Târgu-Jiu, de la Craiova, în 1974), YO7DF, Voinea Sabin şi radioamatorii receptori: YO7-6723/DJ, Cornescu Viorel şi YO7-2518/GJ, Rotaru Marian. Secretar de radioclub a fost ales Banciu Dumitru,, cu indicativ de receptorYO7-3900/GJ.

La înfiinţare, s-a organizat un curs de radiotelegrafie cu 15 participanţi, iar după curs a fost organizat un examen în urma căruia au fost luate primele indicative, printre radioamatorii autorizaţi numărându-se : Banciu Dumitru, YO7CCN, Cornescu Viorel, YO7CJB, Rotaru Marian, YO7CEG, Filip Viorel, YO7CJA, Fîcea Aurel, YO7CJI, Corlan Ion, YO7CJE, Ştefănescu Vasile, YO7CJJ, Arşeanu Aurel, YO7CJC, Ţupu Ion, YO7CDB.

Cu sprijinul susţinut al secretarului CJEFS, Corlan Ion, YO7CJE, radioclubul a primit prima locaţie în sediul CJEFS, la mansardă, în clădirea în care funcţionează actualmente sediul ziarului Gorjeanul. Prima antenă, un LW, a fost legată de pe acoperişul clădirii până la turla Bisericii Catolice din vecinătate, cu acordul preotului paroh.
Printre primele dotări din acele timpuri, menţionăm  LAMBDA-TESLA şi un GEC, ambele fiind receptoare industriale folosite de armată.

Ocazional, YO7ALG, regretatul dr. Tatian Teică, aducea de acasă propriul emiţător montat într-o cutie de carton.
Tot YO7ALG a activat în reţeaua naţională de urgenţă, după producerea cutremurului din 4 martie 1977, când comunicaţiile la nivel naţional erau întrerupte.

În perioada 1976-1977, au venit la  Radioclub şi au activat din Târgu-Jiu YO3BJN/7, Mircea Stăncescu şi YO2SZ/7, Petre Negulescu, precum şi YO7CCO, Filip Aurel ( actualul YO4NQ).
În anul 1978, Radioclubul pionierilor, YO7KFP (care a fost, de altfel, primul radioclub care a funcţionat în Gorj) a fost dotat cu o staţie FT250, cea mai performantă staţie la acea vreme din judeţul Gorj.

Numărul radioamatorilor s-a înmulţit, după o a doua sesiune de examene, în 1978, când lector de radiotelegrafie a fost YO7BSN, Crivănaşu Marcel, venit în februarie 1978 de la Caracal în Târgu-Jiu.
Noi autorizaţi au fost YO7CKQ, Nimară Sorin, YO7CLR, Alexe Romeo şi alţii.

În anii 1978-1979 au fost făcute primele legături în UUS, de către YO7BSN, YO7CJA şi YO7CJJ.
În 1979, sediul radioclubului a fost mutat într-o încăpere a  unei case naţionalizate, în zona cinematografului Dacia, iar în 1983 sediul s-a mutat la Sala Sporturilor. În acceaşi perioadă a fost obţinut indicativul de clasa a II-a pentru radioclub, cu indicativul YO7KFX.

În aceşti ani s-au obţinut rezultate deosebite.
În anii 1982-1983 au fost realizate primele legături prin satelit, modul A, din amplasamentul lui Sorin Nimară, YO7CKQ, cu echipament integral home-made.

În 1982 au fost realizate primele legături, din judetul Gorj, în 432 MHz, cu Iugoslavia şi Bulgaria, de către Nimară Sorin, YO7CKQ şi Fâcea Aurel, YO7CJI, cu echipament home made şi un etaj final cu tub 2C39B.
Crivănaşu Marcel, YO7BSN, a cîştigat titlul de campion internaţional de U.S. al României în 1984 şi a devenit maestru al sportului tot în această perioadă.

YO7KFX a obţinut rezultate foarte bune, clasându-se pe primele 3 locuri în multe competiţii naţionale.
În această perioadă a apărut în QTH-ul Târgu-Jiu şi YO7BUT, Ciolan Rafael, care ulterior a avut o activitate susţinută, participând la foarte multe concursuri interne şi externe.

În anul 1985 s-au organizat cursuri de radiotelegrafie şi radiotehnică, susţinute de Crivănaşu Marcel, YO7BSN, respectiv de Nimară Sorin, YO7CKQ. Imediat după finalizarea lor a fost organizată o nouă sesiune de examene, ocazie cu care a apărut o nouă generaţie de radioamatori din care fac parte YO7LCB, Ciobanu Aurel, YO7LBX, Bălan Florin, YO7LBW, Voinescu Mihai, YO7LBY, Hotoboc Gheorghe,YO7LBZ, Virschi Mihai.

Începând din anul 1985 şi până în anul 1990, secretarul radioclubului a fost Rotaru Marian, YO7CEG.
În 1986 a fost realizată prima legătură prin satelit între doi gorjeni, respectiv între Nimară Sorin, YO7CKQ şi Mărgeloiu Dumitru, YO7CGS.

În anul 1987 au devenit membri YO DX Club : Badea Virgil, YO7APA, Crivănaşu Marcel, YO7BSN, Nimară Sorin, YO7CKQ şi Fîcea Aurel, YO7CJI.

În 1989 a devenit membru YO DX Club Ciobanu Aurel, YO7LCB.
În 1989-1990 au fost realizate primele legături în RTTY, de către Sorin Nimară, YO7CKQ şi în SSTV, de către Ciolan Rafael, YO7BUT.

Începând cu anul 1990, secretar al Radioclubului a fost ales Sfia Mirell, YO7BZY.
În anul 1993 a fost ales secretar al Radioclubului  Bălan Florin, YO7LBX, care activează şi în prezent în acastă poziţie.
Tot în 1993, la Târgu-Jiu a fost organizat Simpozionul Naţional al Radioamatorilor YO, ocazie cu care în oraşul nostru s-au întâlnit peste 200 de radioamatori din România . De menţionat este şi faptul că tot atunci a fost instituită Diploma „Constantin Brâncuşi”.Tot în anul 1993 Sorin Nimară, YO7CKQ a fost desemnat Campion Naţional la Creaţie Tehnică, la una din sectiuni.

În anul 1995 au îndeplinit condiţiile pentru a obţinerea titlului de Maestru al Sportului Ciobanu Aurel, YO7LCB si  Nimară Sorin, YO7CKQ care a contribuit, pina in prezent, cu peste 35 de articole acoperind diverse domenii de interes radioamatoricesc.

Tot în 1995, Crivănaşu Marcel, YO7BSN, a obţinut locul 2 la Concursul naţional de UUS, în banda de 144 MHz.
În 1996 a avut loc o altă sesiune de examene şi au fost autorizaţi Crivănaşu George, YO7LVZ, Crivănaşu Ionuţ, YO7LWA şi alţi radioamatori au trecut la clase superioare, clasa a II-a şi clasa I-a.

În anii 1996-1997 au fost realizate primele legături în 50 MHz, de către YO7CKQ şi YO7BSN.
In 1998 au fost realizate primele QSO-uri YO-LZ in 1296 Mhz, din portabil de la 750 m ASL, cu echipament home-made de 1.5 wati RF de catre YO7CKQ, YO7BSN si YO7CGS.

În anul 1999 a fost realizată cea mai lungă legătură troposferică în 1296 MHz YO – OK, de 974 km. Legătura a fost realizată de pe munte, de 2150 m ASL, de YO7CKQ, Sorin Nimară şi YO7BSN, Marcel Crivănaşu.
De asemenea, în perioada 1998-2008, au fost obţinute 4 locuri 1 şi 9 locuri 2, cu echipa YO7KFX, la concursurile naţionale de UUS, în benzile de 144, 432 şi 1296 MHz.

Din echipa YO7KFX au făcut parte YO7BUT, YO7BSN, YO7CKQ, YO7LBX,YO7LWL.
În anii 2002-2003 au fost instalate repetoarele YO2G şi YO7G, cu ajutorul lui F6HQE (actualul YO7MFG) Serge Galenski.

În anul 2003 Ciobanu Aurel, YO7LCB a cîştigat locul 2 în lume în clasamentul general al IOTA CONTEST (concursul IOTA organizat de RSGB).
Tot în anul 2003 Ciobanu Aurel, YO7LCB a obţinut titlul de IOTA HONOR ROLL, fiind şi în prezent sigurul radioamator care deţine acest titlu, din YO.

În anul 2005 a devenit maestru al sportului Dumitru Margeloiu, YO7CGS.
În anul 2007, la sediul ARRL din S.U.A., Ciobanu Aurel, YO7LCB, a primit diplomele DXCC pe 8 benzi (80-10 m,inclusiv WARC), placheta DXCC HONOR ROLL (singurul din YO7), placheta DXCC CHALLENGE (2300 ţări), în prezent deţinând cel mai bun scor de ţări confirmate din YO (2485 ţări).

Mai multe detalii despre aceste realizări cu totul deosebite pot fi citite si în articolul „Improbus Labor Omnia Vincit” , publicat pe Radioamator.ro, articol scris de YO7CKQ http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=484
În 2007, Nimară Sorin, YO7CKQ, a obţinut locul 3 la Campionatul Naţional de UUS, în banda de 1296 MHz.

Nu stim exact cand a inceput Radiogoniometria in Gorj, dar stim ca centrele in care s-a practicat si a inceput dezvoltarea acestui frumos sport au fost Casele Pionierilor din Tg-Jiu, Ticleni, Motru,  prin profesorii Sfia Mirell, Tupu Ion, Mitroi Paul si altii, care conduceau cercurile de radioclub, electronica, depanare radio-tv.

Practicarea acestui sport intr-un mod mai “profesionist” a inceput in anul 1993 prin infiintarea in cadrul Palatului Copiilor Tg-Jiu, de catre ing. Marcu Adrian, YO7LOI, a unei catedre de radiogoniometrie. Prima participare la un Campionat National de Radiogoniometrie a fost in anul 1994, cu ajutorul sponsorului Margeloiu Dumitru ,YO7CGS. Datorita rezultatelor care au inceput sa apara rapid, a inceput colaborarea cu Clubul Sportiv Pandurii Tg-Jiu. Astazi sportivii nostrii sunt legitimati si alearga pentru acest club.

In perioada 1993-2008 radiogoniometria a adus in Gorj circa 150 de medalii castigate la Campionate Nationale si la concursuri internationale. Dintre sportivii cei mai valorosi putem aminti : Manea Ramona, Lazaroiu Nicoleta, Marcu Andreea, Poenar Dragos, Poenar Bogdan, Paraschivu Cristian, Giongiu Cristian si, nu in ultimul rand, prof.ing.ec.Marcu Adrian, YO7LOI, care a obţinut, datorită performanţelor sale, titlul de maestru al sportului.
De asemenea, in fiecare an, in luna mai, se desfasoara concursul de radiogoniometrie Cupa “Constantin Brancusi”, ajuns la a XII-a editie, in organizarea Palatului Copiilor Tg-Jiu si a YO7KFX.

In prezent se amenajeaza o baza de antrenament pentru radiogoniometrie in mijlocul padurii Musetesti, baza care dupa finalizare si dotare v-a putea fi folosita si pentru concursurile de trafic radio.
Printre tinerii radioamatori care  practică această ramură îi amintim pe Manea Ramona Maria, YO7MAE, maestru al sportului, Poenar Butuşină Bogdan, YO7LZV, Marcu Andreea, YO7LZY, Marcu Felicia, YO7LZX, Muru Maria, YO7MAF, Bălă Marius, YO7LZW, Traşcă Bogdan, YO7LZU.

În anul 2008 a fost organizată o nouă sesiune de examene la Târgu-Jiu, ocazie cu care o serie de radioamatori autorizaţi au trecut la clase superioare şi au obţinut autorizaţii noi YO7BDD, Banciu Daniel Dumitru, YO7MJH Ailioaiei Laurenţiu, YO7WB, Ciobanu Teodora, YO4SCG/7, Chiriac Gabriel şi alţii.

În prezent, deşi condiţiile de club nu sunt cele mai bune, aşa cum se întâmplă de altfel în toată ţara, mişcarea radioamatorilor gorjeni este ţinută în viaţă de efortul individual şi de pasiunea fiecărui radioamator în parte, ca o dovadă că spiritul de care vorbeam la începutul acestui material este încă viu şi va trăi în fiecare om care are dorinţa de a practica un sport pe care nu mulţi îl cunosc şi tot mai puţini îl înţeleg.

Simpozionul organizat în acest an la Târgu-Jiu se doreşte a fi un nou început pentru revigorarea acestui sport în Gorj şi în YO, precum şi un prilej de promovare pentru activitatea celor implicaţi în radioamatorism şi a performanţelor lor.

Comentarii (0)

By admin,

Localizare

Oraşul este aşezat în zona geografică a Subcarpaţilor Getici, în Depresiunea Târgu-Jiu – Câmpu Mare, una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare, între Subcarpaţii Gorjului la nord şi Dealul Bran, la sud, la confluenţa Amaradiei Pietroasei cu Jiul. Se întinde pe o lungime de 13 km de la nord la sud şi 10 km de la est la vest, pe ambele maluri ale Jiului.

Clima

Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheţ, cu precipitaţii neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord.Temperatura aerului, variază în limite largi ca urmare a diferenţelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3° C pe munţii cu altitudini mijlocii şi de 0° C sau sub 0° C pe munţii înalţi.

Istorie

Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, pe care îl străbate şi care în decursul timpului şi-a mutat albia de la Deluşorul Prejbei spre vest, formând trei terase ce constituie suprafaţa administrativă a localităţii. Vatră a unui sat dacic, înainte de cucerirea Daciei de către romani, teritoriul său era acoperit odinioară de mari suprafeţe cu păduri sălbatice. El oferea astfel, un bun adăpost locuitorilor apărându-i împotriva năvălirilor străine.
Se intersectau aici importante artere de circulaţie care făceau legatura între Dunare, Transilvania şi Banat. În preajma sa staţionau unităţi militare romane, încartiruite în aşezări fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjean Alexandru Ştefulescu susţine într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un vicus, o staţiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu – Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a oraşului un mozaic, tiglă şi cărămizi romane, precum şi ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbeşti-Jiu.

Oraşul este menţionat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de “Jiul”, într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele istorice apar şi menţiuni ce indică o cristalizare a vieţii orăşeneşti. Oraşul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orăşeneşti un jude şi mai mulţi pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria oraşului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietăţii Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-şi cumpere noi suprafeţe de pământuri.

În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplineşte funcţia de reşedinţă a Gorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restrişte, pe unii domnitori ai ţării cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. În anul 1631 oraşul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab şi cele ale lui Leon Vodă Tomşa. În anul 1716, la Târgu Jiu şi Bengeşti au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegile boierilor Băleanu şi Ştirbei, partizani ai turcilor. La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui următor, oraşul este supus jafurilor unor bande turceşti, pasvangii la 1800, cârjalii şi adalăii la 1814-1815.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea oraşul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la Bucureşti, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găseşte elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susţine câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeşului. În anul revoluţionar 1848, locuitorii oraşului, în prezenţa reprezentanţilor guvernului provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. “Aici – spune un document contemporan – bătrânii, femeile, cercetaşii şi copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmaşă, apărandu-şi cu vitejie căminurile”.

Din rândul populaţiei gorjene s-a ridicat şi tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al oraşului, care şi-a dat viaţa pentru apărarea pământului strămoşesc în timpul luptelor de la Mărăşeşti din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum şi a celorlalţi eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuşi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.
În perioada celui de Al doilea Război Mondial, ca urmare a ordinului generalului Ion Antonescu, din 12 februarie 1941, s-a construit la Târgu Jiu un lagăr de concentrare în care au fost închişi mii de evrei cu vărste între 18 şi 60 de ani. Lagărul a funcţionat până la 23 august 1944.

Târgu-Jiul de astăzi este un oraş modern, curat, cu oameni primitori şi cu nepreţuite comori de artă şi istorie pe care le ocroteşte şi cu care se mândreşte înintea lumii întregi.
Şi cu ce se poate începe, dacă nu cu inegalabilul şi nepreţuitul Ansamblu Monumental pe care Constantin Brâncuşi l-a lăsat acestui loc, mărturie a geniului său nemuritor – www.constantinbrancusi.ro

Coloana Fără Sfârşit

In anul 1934, sculptorul Constantin Brancusi a fost invitat sa ridice un monument intru cinstirea faptelor eroice ale gorjenilor si, cu deosebire, a rezistentei populatiei orasului Targu-Jiu, din timpul primului razboi mondial. Artistul dorise dintotdeauna “sa faca ceva pentru tara”, asa incat a acceptat bucuros comanda, socotind-o un punct culminant in cariera sa. Brancusi a avut de multe ori intentia sa ridice monumente de for public, dar, cu exceptia ansamblului de la Targu-Jiu, nici unul din proiectele sale nu s-a materializat.
Unele proiecte au fost respinse chiar de comanditarii monumentelor, incapabili sa se ridice la inaltimea conceptiei artistului. Tema “Coloanei Infinite” l-a obsedat de mult pe sculptor, care a cioplit-o mai intai in lemn. Este o structura speciala care se deosebeste de coloanele clasice cu soclu si capitel, intrucat ea nu are nici inceput si nici sfarsit. Este alcatuita dintr-o succesiune nesfarsita de module identice (trunchiuri de piramida unite prin baza  mare ), cu semimodule la capete.
Brancusi a hotarat ca la Targu-Jiu o “Coloana Infinita” de mari dimensiuni era cel mai potrivit monument pentru comemorarea eroilor cazuti in razboi. A avut sansa sa primeasca acordul neconditionat al comanditarei. Aretia Tatarascu i-a acordat deplina libertate de actiune si l-a ajutat sa obtina sprijinul financiar necesar.

Masa Tăcerii

Masa Tacerii este lucrata in calcar si initial, cele 12 scaune erau mult mai apropiate de masa si dispuse doua cate doua. Masa reprezinta masa dinaintea confruntarii cu batalia la care urmeaza sa participe combatantii. Timpul este dispus in clepsidrele-scaune care-l masoara.

Poarta Sărutului

Poarta Sarutului, construita din travertin de Banpotoc, este poarta prin care se face trecerea spre o alta viaţă .
.Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior. Brancusi a fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti si Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m.

Întreaga Cale a Eroilor este un drum obligatoriu pentru orice vizitator al oraşului care doreşte să-şi lase trecătoarele urme pe drumul spiritualităţii pure care respiră prin toţi porii acestul loc magic.  Sunt  multe alte obiective de vizitat în Târgu-Jiu, dar ne vom opri aici numai asupra catorva.

Casa memoriala „Ecaterina Teodoroiu”

Intr-o cladire monument de arhitectura populara, construita la sfarsitul secolului al XIX-lea, sunt expuse mobilier original de interior taranesc de la inceputul secolului al XX-lea, obiecte personale, fotografii, facsimile, carti apartinand Ecaterinei Teodoroiu.
Adresa: B-dul Ecaterina Teodoroiu nr. 270

Muzeul Judeţean de istorie „ALEXANDRU STEFULESCU”

Muzeul are colectii de arheologie (epoca preistorica, dacica si romana), istorie medie, moderna si contemporana, colectie de numismatica (epoca romana), colectia de documente Alexandru Stefulescu (secolele XV – XIX), carte veche, icoane.
Adresa: Str. Geneva nr. 8

Muzeul de Artă

Înfiintat în anul 1984, Muzeul de Artă târgujian functioneazã, în noul sediu aflat în Parcul Central, din aprilie 1993, nu departe de binecunoscutele opere ale marelui Constantin Brancusi.
Aceastã institutie oferã considerabile posibilitãti de regãsire a esentelor si valorilor perene ale artei noastre..
Într-una din sãlile muzeului ne putem întâlni cu spiritul artistic academist al secolului trecut, prin portretele realizate de doi mari artisti gorjeni – IOSIF KEBER (picturã de sevalet, picturã religioasã) si VASILE BLENDEA (sculpturã, picturã).

O serie de pictori, deveniti clasici ai spatiului artistic românesc, GHEORGHE PETRASCU, HENRI CATARGI, AUREL JIQUIDI, SCHWEITZER CUMPÃNA, MARGARETA STERIAN, ALEXANDRU CIUCURENCU, sunt si ei prezenti, prin operele lor, în muzeul nostru.

Din aceeasi generatie face parte si RODICA POPESCU, din lucrãrile cãreia muzeul nostru dispune de o substantialã donatie. Fac parte din patrimoniul muzeului si lucrãrile ceva mai tinerilor VASILE TOLAN, SORIN DUMITRESCU, SEMPRONIU ICLOZAN sau TITU DRÃGUTESCU.

Din actuala generatie de artisti gorjeni, în prezenta expunere se aflã si câteva remarcabile lucrãri în sticla ale binecunoscutilor de acum VALER NEAG si MIHAI TOPESCU.
Muzeul târgujian de artã oferã însã vizitatorului si alte surprize si îi dãruieste ceva infinit mai important si anume posibilitatea regãsirii prin artã.

Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu

Ecaterina Teodoroiu s-a nascut în ianuarie 1894 în satul Vadeni (azi în componenta orasului Targu-Jiu). Dupa terminarea scolii primare în satul natal, a urmat o scoala pension din Bucuresti la finele careia devenea învatatoare. Primul razboi mondial a prins-o, ca pe toti românii,  într-o vâltoare, înscriindu-se ca voluntara si participând la luptele pentru apararea pamântului stramosesc la Jiu si pe frontul din Moldova. A cazut în lupta eroic, în fruntea plutonului, în batalia de la Marasesti, în 22 august 1917. Ramasitele sale pamântesti au fost aduse la Târgu-Jiu peste câtiva ani în 1921 si înmormântate în centrul orasului unde, în 1933,. Milita Petrascu va ridica un mausoleu, ce are reprezentat în basorelief, pe cele patru laturi, scene din viata si activitatea militara a eroinei, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu.

www.targujiu.ro